HOME

Primarie

Consiliul local

Informatii publice

Anunturi

Taxe si Impozite

Cultura locala

Contact

Rss

Administrare

Prezentare

ISTORIC.

Ca atestare documentară satele comunei Godineşti, sunt relativ vechi, în comparaţie cu celelalte localităţi din judeţ.

Astfel despre satele comunei, avem mărturia istoricului gorjean Alexandru Ştefulescu, care în lucrarea Gorjul istoric şi pitoresc, din anul 1904, ne face o descriere sumară a acestora.

Arjocii - cătun cu 285 locuitori, unde se face confluenţa Orlei cu Tismana. Pe o biserică de lemn din 1779 există o inscripţie în chirilică.

După confluenţa Orlei cu Tismana ajungem în Câlceşti cu 730 locuitori, la 27 km spre N-V de capitala judeţului. Alexandru Vodă Bogdan prin hrisovul său din 2 februarie 1592 (7100) Bucureşti, confirmă lui Mitrea mai multe cumpărături în Câlceşti. În timpul lui Radu Şerban Vodă (1602-11) Pârvul din Stejeri a cumpărat un răzor de vie în dealul Câlceştilor de la Zaharia din Boboieşti.

Spre răsărit pe malul Tismanei se află Părăul (de Pripor) cu 1151 locuitori. În hrisovul lui Mateiu din 1 iunie 1638 (7146) Sadova, relativ La confirmarea stăpânirei jup. Ancăi din Fărcăşeşti peste mai multe moşii se menţionează Părăul.

Godineştii este amintit într-un hrisov din 15 iunie 1493 (7001) când Vlad Vodă Călugărul   dă Bălăneştii şi Budienii lui Hranitul Spătar, soţiei sale Maria şi fiilor lor ... pentru că le-a luat fratele Domniei Mele Radu Voevod ... Pocruia şi Godineştii de la socrul Hranitilor. Un alt document, de această dată mai vechi, 1483 (6991), aminteşte de localitatea Godineşti care intră în stăpânirea mănăstirii Tismana la porunca lui Vlad Vodă Călugărul.

O altă lucrare care face un scurt periplu prin istoricul satelor comunei, este Istoria Gorjului a lui Vasile Cărăbiş - 1995 - EDITIS - unde avem menţionate satul Rătezu amintit într-un document de la 25 octombrie 1593, când Mihai Viteazul întăreşte lui Nicula din Glogova stăpânire peste un iaz cumpărat în hotarul Rătezu cu 1600 de aspri.

La 8 ianuarie 1536-1540, Radu Paisie Voievod întăreşte mănăstirii Tismana satele Părău, Topeşti, Pocruia şi Podeni, scutindu-le de toate slujbele şi Dăjdile.

În ultimii ani teritoriul administrativ al comunei Godineşti nu a cunoscut transformări majore. Semnificativă este împărţirea teritorială din 1968, când au fost create judeţele şi celelalte unităţi teritoriale. Tot cu această ocazie s-au stabilit şi perimetrele satelor şi ale comunelor. În timp vetrele de sat au suferit transformări - restrângeri - îndeosebi înainte de 1989, la care ulterior s-a renunţat, astfel că la ora actuală politica de sistematizare a fost direcţionată spre un liberalism care în foarte multe situaţii a fost dăunător.

După 1990 perimetrul construibil a fost extins ca urmare a solicitărilor administraţiei locale fără a se utiliza bază topografică realizată în 1987 (ultima).

În perioada 1989-2003, o mare parte din dotările absolut necesare la nivelul satului reşedinţă de comună, au fost transferate în intravilanul satului Câlceşti.

  ELEMENTE DE CADRU NATURAL.

Teritoriul administrativ al comunei Godineşti este situat în partea de vest a judeţului Gorj, la 38 de km. de municipiul, reşedinţă de judeţ, Târgu-Jiu şi se învecinează la nord şi vest cu oraşul Tismana, la sud-vest cu comuna Glogova, la sud cu comuna Ciuperceni iar la est cu comunele Peştişani şi Câlnic.

Relieful comunei are o evoluţie comună cu a celorlalte unităţi administrativ teritoriale din jur şi se compune în principal din dealuri acoperite în mare parte de pădurile şi luncile create de apele ce străbat teritoriul acesteia.

Din punct de vedere fizic, teritoriul comunei este constituit din deresiunea subcarpatică olteană, ce se încadrează în marea unitate de relief a Piemontului Getic, relict cunoscut sub numele de Podişul Getic sau Platforma Getică. Noţiunea de podiş ne explică înălţimea aproape egală a culmilor de deal, care se situează între 300 şi 500 m subunitate a marii unităţi geografice, „zona subcarpaţilor Getici", geologic comuna făcând parte din sistemul depresiunilor submontane care formează în ansamblu un uluc submontan de la Horezu la Godineşti.

APELE.

Reţeaua hidrografică a teritoriului studiat este formată în primul rând de râul Tismana cu afluenţii săi Orlea şi Sângeriş.

Râul Tismana are o suprafaţă a bazinului hidrografic de 910 km² şi o lungime de 42 km din care peste 1/5 se află pe teritoriul comunei Godineşti.

Este de remarcat complexul de lucrări hidroenergetice care au modificat debitele naturale ale râului Tismana prin aducţiuni subterane din râul Cerna şi râul Motru ca şi crearea a două acumulări pentru folosinţa complexă din care Tismana aval are şi alte folosinţe (regularizarea debitelor de viituri, alimentarea cu apă a localităţilor, etc.).

CLIMA.

  Factor important al mediului ambiant, care a contribuit foarte mult la modelarea reliefului, clima comunei Godineşti se află sub influenţa centrului baric din Marea Mediterană şi Adriatică, cu influenţe şi efecte ale anticiclonului din nord-est, tributar munţilor Urali. Circulaţia maselor de aer sudice, sud-estice şi vestice este într-o permanentă interferenţă cu masele de aer continental, nord-estic, european. Dat fiind faptul că ne situăm destul de departe de marginea de vest a ţării, norii dinspre Marea Mediterană nu reuşesc să ajungă până aici încărcaţi de apă, iar aerul îşi mai pierde din căldură, la fel ca şi aerul rece siberian care îşi pierde din viteză şi răceală fiind domolit de Lanţul Carpatic în primul rând şi de dealurile amintite mai sus ce adăpostesc localităţile ce intră în compunerea comunei.

Astfel clima rămâne în limitele temperat-continentală caracteristică zonei deluroase din nordul Olteniei, cu diferenţe moderate între vară şi iarnă, (cu veri călduroase şi ierni blânde, dar umede şi precipitaţii suficiente) cu vânturi dominante din nord şi nord-est.

CĂI DE COMUNICAŢIE

  Teritoriul administrativ al comunei Godineşti are o bună accesibilitate atât din centrul judeţului (municipiul Târgu-Jiu) de care se află la 40 de km cât şi de la centrele cu pondere economică din judeţ de a căror activitate economică este direct legată prin forţa de muncă ce penetrează spre aceste zone.

De asemenea are o bună accesibilitate dinspre judeţul Mehedinţi, respectiv oraşul Baia de Aramă (15 km) şi municipiul Dr. Turnu - Severin.

Accesul se face în principal prin drumul judeţean DJ 672 Ciuperceni - Godineşti - Tismana, drum modernizat cu o lungime pe teritoriul comunei de 11,7 km şi o viabilitate mediocră pe anumite tronsoane. Acest drum face legătura între DN 67 Târgu-Jiu - Drobeta Turnu-Severin şi DN 67 D Târgu-Jiu - Baia de Aramă.

Căile de comunicaţie sunt reprezentate şi de drumurile comunale care în general afluează spre drumul judeţean asiguând fluxul pentru satele aparţinătoare sau legătura acestora cu comunele din localităţile vecine astfel:

  • Ø drumul comunal DC 120 Vâlceaua (de Câlnic) - Pârâul de Vale, drum balastat cu o lungime pe teritoriul administrativ de 1,4 km;
  • Ø drumul comunal DC 121 Câlceşti - Pârâul de Vale, drum aflat în curs de modernizare, cu o lungime de 2,9 km;
  • Ø drumul comunal DC 122 Câlceşti-Racoţi-Celei, drum balastat cu o lungime pe teritoriul administrativ de 1,1 km;
  • Ø drumul comunal DC 115 Cămuieşti (de Glogova) - Rătezu-Chiliu, drum balastat cu o lungime pe teritoriul administrativ de 3,3 km.